Picioare

Stupid alunecam;

Mi-am pus gândirea în picioare,

Căci cap nu mai aveam,

Îl rătăcisem în sertare.

 

 

Ba cred că nu  aveam nimic,

Ci doar două picioare,

Ce alergau, alunecând un pic,

Când înscenam o îndreptare.

 

 

Și când era să pierd stupid

Perechea bună de picioare,

M-am regasit cam insipid,

Departe, afara de cărare.

 

 

Atunci cu cap împrumutat

De la un soclu cu picioare,

M-am așezat ca împărat,

La mine în sertare.