„Vreau o minune” spune cineva;
Un leitmotiv, refren de mucava,
✔
La fel ca spațiul unui punct,
Absurdul unui gând mărunt;
✔
E o minune însă să existi
În ochii cei închiși și triști,
✔
Când ei nu văd decât apus,
Când orice vorbă s-a mai spus,
✔
Apus de ego ori apus de lume,
Ori chiar apusul unui nume;
✔
Absurdul și perigeul unui punct
Pe verticala unui gând mărunt,
✔
Căci orice al tău mic apus
E începutul unui răsărit de sus.